Serenata alla strina

Composta il 26 dicembre 1985, questa strina fu cantata da Nicola Groe al V Festival de: 'A strina laghitana di Toronto, svoltosi nei locali della Mona Lisa Banquet Hall, nel gennaio 1986.

E` questo l'altissimo canto di un amore tenero e smisurato, velato di dolce mestizia, il quale, arriva appassionatamente sotto la finestra della " Strina" che l'autore immagina essere donna bellissima e amante inseparabile: «Bella, ti ho portato un panierino di lacrime e sospiri; ma davvero ci dobbiamo lasciare? e tutti gli appuntamenti che ci siamo dati? e le letterine che ci siamo scritte? Io non vivo senza te; ti prego, apri la porta, fammi stare con te vicino al focolare, gettami nelle fiamme delle tue rime, accendimi l'anima e il corpo e lasciami consumare a poco a poco. Bella, se non ti affacci, vuol dire che dormi e non mi senti ed io… io prendo la chitarra e me ne vado!»


Metro - Terzine di endecasillabi a rima alternata.

 

Bella signu venutu a te purtare
Nu panariellu 'e lacrime e suspiri;
'Everu dici ca n'amu 'e lassare?

'Un te ricuordi quanti appuntamenti
E quante littarelle n'amu scrittu?
A' cangiatu la capu alli mumenti?

Amure duce, amure mia caru
'U stare a ssente' 'e lingue de li genti
Ca su' pizzute cu' achi d'azzaru.

Scanza li gacci de li zoticuni
Sinno` ne tagliau de lu pedicale;
'U core nuostru lu hanu a carvuni.

'Un campu senza 'e tia e tu lu sai
Ca tu si' cuomu 'u libru 'e l'alfabetu
Chi t' 'u 'mpari 'na vota e nun t' 'u scuordi mai!

Tu si' l'unica via chi sacciu ia
Ca sulu chissa hazzu notte e jurnu,
Me partu 'e ndo ttia ed arrivu ndo ttia!

Supra 'stu core mintu 'a manu destra:
Te giuru n'atri mille appuntamenti,
T'aspiettu sempre sutta la hinestra.

E rapame la porta quandu ied'ura;
Mintame 'na frissura 'ncap' 'u huocu
E frijame 'i turdilli e lli cullura.

"Strinari" di Toronto (clicca sull'immagine per ingrandire)

Viegnu allu hocuvaru assiemi a ttia;
Jettame intra li vampi de le rime,
Appiccicala tu l'anima mia.

E famme arde' tuttu quantu sanu,
Attizza 'nzin'all'urtimu tizzune,
Lassame cunsumare chjianu chjianu.

E quandu 'un sienti cchjiui 'u calure mia
Reminame la cinnara de sutta
C' ancora vrusciu 'na puocu ppe ttia.

Bella, si nun t'affacci, statte bona!
Me' pigliu 'a chitarrella e mi 'nde vaju
E bena' ddi' ca 'un sienti mancu 'i trona!