Composta il 26 dicembre 1985, questa strina
fu cantata da Nicola Groe al V Festival de: 'A strina laghitana di Toronto,
svoltosi nei locali della Mona Lisa Banquet Hall, nel gennaio 1986.
E` questo l'altissimo canto di un amore tenero e smisurato, velato di dolce
mestizia, il quale, arriva appassionatamente sotto la finestra della "
Strina" che l'autore immagina essere donna bellissima e amante inseparabile:
«Bella, ti ho portato un panierino di lacrime e sospiri; ma davvero
ci dobbiamo lasciare? e tutti gli appuntamenti che ci siamo dati? e le letterine
che ci siamo scritte? Io non vivo senza te; ti prego, apri la porta, fammi
stare con te vicino al focolare, gettami nelle fiamme delle tue rime, accendimi
l'anima e il corpo e lasciami consumare a poco a poco. Bella, se non ti affacci,
vuol dire che dormi e non mi senti ed io
io prendo la chitarra e me
ne vado!»
Metro - Terzine
di endecasillabi a rima alternata.
Bella signu venutu a te purtare
Nu panariellu 'e lacrime e suspiri;
'Everu dici ca n'amu 'e lassare?
'Un te ricuordi quanti appuntamenti
E quante littarelle n'amu scrittu?
A' cangiatu la capu alli mumenti?
Amure duce, amure mia caru
'U stare a ssente' 'e lingue de li genti
Ca su' pizzute cu' achi d'azzaru.
Scanza li gacci de li zoticuni
Sinno` ne tagliau de lu pedicale;
'U core nuostru lu hanu a carvuni.
'Un campu senza 'e tia e tu lu sai
Ca tu si' cuomu 'u libru 'e l'alfabetu
Chi t' 'u 'mpari 'na vota e nun t' 'u scuordi mai!
Tu si' l'unica via chi sacciu ia
Ca sulu chissa hazzu notte e jurnu,
Me partu 'e ndo ttia ed arrivu ndo ttia!
Supra 'stu core mintu 'a manu destra:
Te giuru n'atri mille appuntamenti,
T'aspiettu sempre sutta la hinestra.
E rapame la porta quandu ied'ura;
Mintame 'na frissura 'ncap' 'u huocu
E frijame 'i turdilli e lli cullura.
"Strinari" di Toronto (clicca sull'immagine per ingrandire)
Viegnu allu hocuvaru assiemi a ttia;
Jettame intra li vampi de le rime,
Appiccicala tu l'anima mia.
E famme arde' tuttu quantu sanu,
Attizza 'nzin'all'urtimu tizzune,
Lassame cunsumare chjianu chjianu.
E quandu 'un sienti cchjiui 'u calure mia
Reminame la cinnara de sutta
C' ancora vrusciu 'na puocu ppe ttia.
Bella, si nun t'affacci, statte bona!
Me' pigliu 'a chitarrella e mi 'nde vaju
E bena' ddi' ca 'un sienti mancu 'i trona!