Nui N'abbrazzamu
Questa strina e’ stata composta durante la notte del 9 gennaio 1994 per Piero Mazzotta e Carmine Groe che l’hanno cantata alla serata della “Strina laghitana” di Toronto svoltasi nel mese di  gennaio dello stesso anno.

Composizione che riassume i “Festival” e le “Rassegne” della “Strina laghitana” di Toronto dal 1982  al 1994, rievocando sia le strofe piu note dei testi presentati alle varie manifestazioni che i contenuti aspri e duri e le satire pungenti verso i diretti rivali.
La conclusione della “strina” e’ pero’ rappacificante, e invita i laghitani a capirsi con matura e serena consapevolezza, ad abbracciarsi e volersi bene.

Metro - Terzine di endecasillabi a rima alternata.

Piero

Amici de la strina laghitana
‘I  miegli aguri ppe n’atri mill’anni
Ccu pace, cuntentizza e vita sana.

Carmine

‘U millenovecientuottantadui
Vinne ccu 'na linterna appiccicata
A dare 'aguri  a tutti quanti vui.

Coro

Se azaranu alli 'mpiedi, l’annu appriessu,
Quandu trasiu’  llu judice alla curta
E fice 'ncuminciare lu pruciessu.

Coro

Genti de vucca ma senza rancore;
Vastaudi l’innu de lu calabrise
Pped’allargare l’anima e llu core.

Coro

A luna chjina e ccud’aria serena,
Jimmi a purtare sutta lu barcune
‘Na bella serenata a Filimena.

Coro

Supra 'na petra cce hòzaru scritti
Ppe tutti l’uomini de bona fede
Dece cummandamenti beneditti.

Piero

Ma 'a pagina d’ 'a  Bibbia  fu strazzata
Lu jurnu chi arrivaudi lu postinu
A cunsignare 'na raccomandata.

Carmine

L’annu cruciale ppe lli laghitani
Hòze’  lla vutta de lu 'mbriacune
Chi 'mbriacaudi tanti paisani.

Coro

Fu l’annu d’ 'e cucuzze d’ 'u vurvinu,
Chi se su’  distaccate de lu tallu
E su’  rullate la tremp’ appendinu.

Coro

Fu l’annu de la horte zimbunìa,
Chi li citruli se su’ gelusiati
Ca 'i pimbidori le hacienu umbrìa.

Coro

‘Ncignaranu a cadire ad unu 'a vota,
Parica erâu pigliati de li viermi,
Cu’ li pirilla 'e za’  Maria 'a ciota.

Carmine

Come d’autunno si levan le foglie
L’una appresso de l’altra, fin che ‘l ramo
Vede a la terra tutte le sue spoglie.

Piero

Fama di loro il mondo esser non lassa;
Misericordia e giustizia li sdegna:
Non ragioniam di lor, ma guarda e passa.

Coro

Ie’ l’amicizia chi vale cchjiú de l’oru,
Ca cuomu dice 'nu proverbiu anticu:
«N’amicu vale cchjiú  de ‘nu tesoru!»

Coro

E quandu 'ncignadi a benie’ jennaru,
E l’aria de lu cielu se ha’ scura,
Venimu a rende’  unure allu strinaru.

Coro

Venimu assiemi cuomu li re magi;
‘U Lagu iedi 'a grutta 'e Betlemme,
Stilla ie’ lla strina e nui simu li raggi.

Coro

Vui himmine mintiti la frissura;
Veniti ad onorare a “Mamma terra”;
Purtati li turdilli e lli cullura.

Coro

Ccu sangu laghitanu 'ntra le vene
Nui simu già crisciuti, e capiscimu,
E n’abbrazzamu, e ne vulimu bene!